Prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, în vigoare din 15 aprilie 2020, au fost reglementate măsuri referitoare la modul de desfășurare a activității în domeniul justiției.
Astfel, s-a prevăzut în mod expres că pe durata stării de urgență continuă activitatea de redactare și comunicare a hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată introduse pe durata stării de urgență, precum și efectuarea oricăror alte activități, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu.
Practic, din punctul de vedere al activităților administrative ce nu necesită prezența justițiabililor sau avocaților, justiția își continua activitatea.
Cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice, în limita posibilităților celui care le formulează.
În ceea ce privește judecarea cauzelor, pe durata stării de urgență, aceasta continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență. În aceste cauze, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Amânarea judecării cauzelor urgente poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul stării de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Este de remarcat faptul că Decretul nr. 240/2020 prevede posibilitatea instanțelor de a desfășura ședințele de judecată, în cauzele urgente, prin videoconferință. La solicitarea instanței învestite cu soluționarea unei cauze urgente, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audio-video necesare participării acestora la ședințele de judecată prin videoconferință și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței.
Rămâne de văzut, în ce măsură, instanțele de judecată vor recurge la această modalitate de desfășurare a judecării unei cauze.
Ce se întâmplă cu cauzele care nu sunt urgente pe timpul strării de urgentă?
În ceea ce privește celelalte cauze care nu se încadrează la urgențe, judecarea lor se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop. După încetarea stării de urgență, judecarea acestor procesele se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.
Situația termenelor procedurale și a celorlalte remene pe timpul stării de urgență
Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele care nu sunt urgente, aflate în curs la data prelungirii stării de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În situația în care în aceste cauze non-urgente au fost declarate căi de atac până la data emiterii decretului de prelungire a stării de urgență, dosarele urmează să fie înaintate instanței competente după încetarea stării de urgență.
Celelalte termene cum ar fi: prescripțiile, uzucapiunile și termenele de decădere de orice fel, nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență.
Ce se întâmplă cu executarea silită pe timpul stării de urgență?
În ceea ce privește executările silite în această perioadă, Decretul nr. 240/2020 prevede că activitatea de executare silită continuă, dar numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Actele de procedură, atunci când este posibil, urmează să fie comunicate de către executorii judecătorești în format electronic.
